Noile reglementări privind creditul de consum în România

În data de 20 Septembrie 2016 în Monitorul Oficial al României a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori („OUG 52/2016”). Dispozițiile relevante din Directiva 2014/17 / UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale („Directiva”) așa cum au fost puse în aplicare în legislația internă, deși a fost depășit termenul de transpunere, din data de 21 Martie 2016, așa cum a fost stabilit prin Directivă.

OUG 52/2016 conține reguli suplimentare aplicabile creditului acordat consumatorilor pentru bunuri imobile (rezidențiale sau nerezidențiale), precum și creditului de consum în general, indiferent de scop.

Aceste norme suplimentare prevăd, printre altele, limitarea drepturilor sau a condițiilor suplimentare pentru creditori în caz de dificultăți financiare ale debitorilor și în legătură cu executarea debitorilor, inclusiv:

  • stabilirea unui plafon al ratei dobânzii implicite la 3% peste dobânda curentă;
  • dobânda implicită poate fi calculată doar la principalul întârziat și nu poate depăși valoarea principalului întârziat;
  • creditorul poate grăbi procedura de recuperare numai pentru plățile restante care depășesc 90 de zile consecutive;
  • după accelerarea procedurii se poate percepe doar dobândă implicită, la o rată plafonată de 2% peste rata dobânzii curente;
  • în timpul procedurilor de executare este interzisă perceperea de dobânzi și penalități pentru dobânda neplătită;
  • dacă executarea nu este inițiată în cel mult 6 luni de la data accelerării procedurii de recuperare a împrumutului, începând cu ziua următoare expirării termenului de 6 luni, creditorul nu poate percepe dobândă de întârziere.

OUG 52/2016 reglementează și situația intermediarilor de credite și a entitățile de colectare a creanțelor, stabilind în mod detaliat cerințele de natură organizatorică, profesională, înregistrare și conduită în afaceri și, în cazul entităților de colectare a datoriilor, care sunt cerințele minime privind capitalul social.

Intermediarii de credite și entitățile de colectare a datoriilor trebuie să se înregistreze la Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor („ANPC”) pentru a-și putea desfășura activitățile.

Pe lângă cerințele privind cunoștințele și competența profesională ce trebuie să fie atestate în mod corespunzător, intermediarii de credite trebuie să dispună de o asigurare profesională și să fie înregistrați ca procesatori de date cu caracter personal, în conformitate cu Legea privind protecția datelor cu caracter personal.

Începând cu data de 1 Ianuarie 2017, numai entitățile responsabile de colectarea datoriilor care sunt înregistrate la ANPC mai pot desfășura activități de colectare a datoriilor. Pentru a putea fi înregistrate de ANPC, entitățile colectoare a datoriilor trebuie să:

  • aibă un capital social minim de 500.000 lei;
  • să aibă un sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru soluționarea potențialelor litigii și pentru a răspunde pentru amenzile administrative sau sancțiunile penale în fața autorităților române;
  • să demonstreze că persoanele responsabile de gestionarea și supravegherea activităților au o bună reputație și dețin cunoștințele și experiența adecvate, având în vedere natura, dimensiunea și complexitatea activităților prevăzute;
  • să nu stabilească remunerație și stimulentele pentru personalul lor doar pe baza obiectivelor legate de recuperarea datoriilor sau legate exclusiv de sumele recuperate.

Dispozițiile care reglementează atribuirea creanțelor din împrumuturile de consum sunt, de asemenea, stabilite de către inițiatorii de creditare și de către entitățile de colectare a datoriilor, dintre care menționăm:

  • interdicția de a transfera creanțe de la împrumuturile de consum către entități, altele decât creditorii profesioniști, vehicule de securizare sau care sunt aplicabile numai creanțelor de la împrumuturi neperformante, către entitățile responsabile de colectarea datoriilor înregistrate;
  • interdicția de a atribui un contract de credit și accesoriile acestuia sau creanțele din contractele de credit unei entități care nu are sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România;
  • interdicția de a desfășura activități de colectare a datoriilor în perioada de 30 de zile de la notificarea consumatorului în legătură cu transferul creanței sau până la răspunsul la obiecția consumatorului, dacă consumatorul s-a opus datoriei existente sau a sumei datorate.

Se poate spune că a început o nouă eră privind reglementările referitoare la creditele de consum din România în 2016, cu o abundență de legi care instituie un regim derogatoriu în favoarea consumatorului, aducând atingere nu doar contractelor viitoare de credit ci și pentru o parte din reglementările existente.

După intrarea în vigoare în luna Mai 2016 a Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite și a reglementărilor Băncii Naționale a României privind extinderea aplicării cerințelor de creditare prudențială și responsabilă din partea instituțiilor financiare nebancare ce sunt înregistrate în Registrul General, data intrării în vigoare a Legii privind insolvabilitatea persoanelor fizice (nr. 151/2015) a fost mutată în perioada 31 Decembrie 2016 - 31 Octombrie 2016, iar Parlamentul României a aprobat la 18 Octombrie 2016 Legea pentru conversia împrumuturilor în franci elvețieni în Lei românești la cursul de schimb valabil la dată la care a fost acordat împrumutul.

Reguli pentru creditele oferite de instituțiile financiare nebancare

Regulamentul Băncii Naționale a României („BNR”) nr. 1/2017 („Regulamentul”) pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 25 Septembrie 2017 și a intrat în vigoare la data de 1 Octombrie 2017.

Regulamentul stabilește noi norme prudențiale pe care trebuie să le respecte instituțiile financiare nebancare („IFN-urile”). Astfel de reguli au fost adoptate pentru a contrabalansa potențialele riscuri generate de modelul de afaceri al anumitor IFN-uri, bazat pe furnizarea de produse de credit cu valoare scăzută pe termen scurt, care implică costuri ridicate și care sunt accesate în mare parte de persoanele care deja se confruntă cu dificultăți în gestionarea obligațiilor de plată. Riscul este cu atât mai semnificativ cu cât cererea pentru astfel de împrumuturi a crescut, ceea ce duce la o supra-îndatorare a consumatorilor, ceea ce ar putea avea efecte nefaste asupra sistemului.

Drept urmare, Regulamentul stabilește două criterii noi care trebuie îndeplinite la înregistrarea IFN-urilor în Registrul Special al BNR și, prin urmare, și nivelul de supraveghere a acestora de către BNR. Aceste noi criterii alternative sunt:

  • volumul împrumuturilor acordate pe o perioadă de trei trimestre (care relevă adevărata dimensiune a activității unui IFN) depășește 75.000.000 RON (echivalentul a aproximativ 16,3 milioane EUR) și
  • media lunară a dobânzii anuale efective pentru împrumuturile de consum (care relevă riscurile cu potențial excesiv) depășește limitele din tabelul de mai jos:

Scadența Dobânda Anuală Efectivă pentru creditele în Lei Dobândă anuală efectivă pentru creditele în valută
Nu mai mult de 15 zile 200% 133%
16-90 zile 100% 67%
Peste 90 zile 10 x Rata dobânzii Lombard a BNR 6.7 x Rata dobânzii Lombard a BNR

Regulamentul prevede, de asemenea, cerințe suplimentare de capital, care trebuie să fie de 10 ori mai mari decât cerințele maxime actuale, pentru IFN-uri care oferă împrumuturi cu dobândă mai mare decât nivelurile stabilite mai sus. Aceste noi cerințe de capital au intrat în vigoare începând cu data de 1 Februarie 2018 și aduc modificări pe piața actuală a IFNI-urilor.

Elena Iacob

Zamfirescu Racoti Vasile & Partners